Cîteva perle

Cîteva perle culese din volumul Anticiclopedia filmului (Emmanuel Prelle

şi Emmanuel Vincenot):

SCRIPT DOCTOR : Atunci cînd un scenariu se îmbolnăveşte grav şi toate leacurile tradiţionale dau greş, producătorii apelează la ceea ce americanii numesc un Script Doctor. Inspirînd încredere la cei 50 de ani ai săi, cu părul alb şi cu un pix roşu în mînă, acest bărbat puternic şi în acelaşi timp misterios poate fi contactat pe mobil la orice oră din zi şi din noapte. Intervenţiile lui se desfăşoară mereu cu cea mai mare discreţie, pentru menajarea orgoliilor. Iată diversele afecţiuni pentru care acest domn face vizite la bolnavi, pe procente:

-          Fractură multiplă a schemei actanţiale: 17%

-          Infarct de sinopsis: 41%

-          Hipertrofierea efectelor vizuale: 24%

-          Ruptură a ţesutului narativ: 18%.

Diagnosticele puse de Script Doctor sunt literă de lege, iar scenariştii îi urmează întocmai reţeta, chiar dacă uneori tratamentul doare: puncţii ale intrigii, amputarea clişeelor, grefe de happy-end.

FEMEIE (film de o) : De obicei, filmele semnate de femei sunt prezentate, cu mare risipă de fluturaşi, în cadrul unui festival organizat nu departe de Paris. Ca să ajungi acolo, trebuie să iei metroul. Să găseşti un autobuz. Să mergi pe jos treizeci de minute. Să nu-ţi pui tocuri înalte. In hol este instalat un automat de iaurt. Scările sunt acoperite cu fetru mov. Regizoarea are voie să fumeze în sală.

Literatura feminină (cu amintiri din pension, motani filozofi şi amoruri istorice) le dă reprezentantelor sexului slab curajul de a spăla vasele, dar nu şi tupeul de a le arunca pe geam. Filmul regizat  de o femeie invită, din contră, la revoltă. El îţi ordonă nu să împătureşti, ci să sfîşii.

Îţi scriu că te părăsesc, nu mai pot; ai mîncare în frigider.(Bulle Ogier, într-un film regizat de o femeie).

FILM CULT: Filmul cult este după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu: nimeni nu l-a văzut, însă toată lumea vorbeşte despre el.

IMPERIUL CENZURII CONTRAATACĂ : Anumite practici contra naturii sunt prea adeseori evocate în filmele noastre, dovedindu-se vătămătoare pentru inocenţa publicului american: aşa justifica ministrul J.Hays cenzura impusă studiourilor de la Hollywood între 1930 şi 1960.

“Codul Hays” se bazează pe respectarea a patru principii sacre:

-          Morala: amorul nu trebuie prezentat ca un scop în sine.

-          Decenţa: organele sexuale (glota, buricul), nu trebuie arătate.

-          Ordinea publică: preşedintele SUA nu poate fi asociat cu nici o orgie.

-          Demnitatea persoanei: un om poate mîngîia un animal, nu însă şi viceversa.

GAGMAN: Gagmanul este un copil mare, care de Crăciun primeşte jucării dacă a fost amuzant tot anul. Este invitat la toate evenimentele mondene, prezenţa lui asigurînd buna dispoziţie. Dar seara, înapoi în camera lui tristă şi tăcută, comicul e cuprins de singurătate, căci Academia refuză folosirea femininului gagwoman.

DRIVE-IN: De ce nu există cinematografe drive-in decît în America? Foarte simplu. In Anglia, e prea multă ceaţă. În Olanda, sala ar fi inundată cît ai zice peşte. În Laponia, nu e niciodată noapte. În Coreea , proiectorul este în Nord, iar ecranul în Sud. Iar italienii nu suportă ideea de a sta două ore la volan fără să depăşească maşina din faţă.

UN MISTER DEZLEGAT: Se ştie că, în perioada maccarthyismului, Walt Disney nu s-a codit să-i denunţe pe “roşii” Comitetului American de Supraveghere. Unii afirmă că Disney a trecut-o pe linie moartă pe însăşi mama lui Bambi, bănuind-o de simpatii comuniste.

ZÎMBET: În medie, un actor american are de două ori mai mulţi dinţi decît un actor european.